Traim cu impresia ca vointa noastra este suficienta pentru a cladi un viitor, asa cum il vedem noi, un viitor care sa ofere tuturor o viata mai buna si demna.
Din pacate, renuntam foarte usor la acest viitor si il sacrificam pentru prezent. Mana care ne hraneste este importanta, stim sa „stam frumos” atunci cand primim ceva, si sa latram impotriva celor care vor sa ne ia coltul amarat de paine, aruncat din cand in cand de cate un politician.
Pentru cetateanul comunitar, viitorul nu are sens atata timp cat in prezent moare de foame. Politicianul stie si profita de aceasta situatie. Daca ii asigura un viitor cetateanului comunitar exista riscul ca acesta sa inceapa sa gandeasca, sa nu mai ia decizii in functie de cine ii da un pix sau un litru de ulei. Aceste metode staliniste sunt aplicate si azi cu mare succes, cetateanul comunitar fiind principala sursa de bunastare pentru politicieni.
Nu este cetateanul comunitar vinovat pentru ce se intampla acum, pentru el, supravietuirea este singurul lucru important. Fara a rezolva problema lui, Romania nu are viitor.
Dar cine sa o rezolve?
Foto: Initiativa Romaneasca
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.