Etichete

, , , , ,

generatii_de_sacrificiu_Foto_Initiativa_Romaneasca

De aproape 70 de ani, generatie dupa generatie s-a sacrificat pentru a asigura un viitor mai bun urmasilor nostri. Am strans cureaua, am pus o haina in plus pe noi in iernile geroase si am mancat salam cu soia pana am uitat gustul adevarat al carnii.

Toate aceste sacrificii le-am facut, unii constienti iar altii orbiti de propaganda, refuzand sa vedem realitatea. Daca in timpul comunistilor aceste sacrificii au fost facute in numele unei utopii, din 1990 aceste sacrificii la care am fost supusi aveau darul de a imbogati noua clasa politica incompetenta. Daca tot punem problema generatiei viitoare, ar trebui sa vedem ce mostenire lasam, daca a meritat sau nu sa facem aceste „sacrificii”.

Revolutia din Romania ar fi trebuit sa impinga tara pe drumul progresului real iar banii obtinuti din privatizari sa fie dirijati in sectoarele care asigurau dezvoltarea si aparitia locurilor de munca. Din pacate, acesti bani au fost risipiti sau furati, iar „mostenirea” pe care o lasam generatiilor viitoare s-ar putea sa nu mai reprezinte nimic. Daca se mentine ritmul actual de indatorare a tarii, in curand imprumuturile externe vor fi mai mari decat PIB.

Daca nici acum, in ultimul ceas, nu vom exploata putinele resurse pe care le mai avem, folosind banii obtinuti doar pentru dezvoltare, generatiile viitoare vor fi nevoite (de foame si de saracia generalizata) sa vinda aceste resurse pentru un bol de napi. Urmasii nostri nu vor beneficia de aurul de la Rosia Montana si nici de gazele de sist, acestea vor fi luate in contul datoriilor imense lasate de „generatiile de sacrificiu”.

Daca ne gandim la viitor, atunci trebuie sa investim acum in el, sa lasam generatiilor viitoare o tara dezvoltata economic, o tara in care sa merite sa traiesti. „Mostenirea” pe care o lasa acum inseamna, datorii externe, somaj si mizerie.

Cu asa o mostenire ne mandrim?

Foto: Initiativa Romaneasca